REPERE ECONOMICE                

Date generale

 Amenajarea hidroenergetica a raului Arges intre 1960-1965 si constructia drumului Transfagarasan, in 1974, au creat o puternica industrie energetica precum si un puternic potential turistic in zona, reprezentat de unitalile hoteliere ale S.C. Posada S.A. Din cele 19 centrale hidroelectrice in exploatare de pe raul Arges, 4 sunt pe raza orasului.

Pe teritoriul municipiului se dezvolta si agricultura, indeosebi cresterea animalelor, datorita bogatelor pasuni si fanete naturale ale teritoriului.

Olaritul-mestesug artistic traditional

Orasul Curtea de Arges, atestat documentar la 1330, a fost un important centru mestesugaresc si comercial al tarii. In Curtea de Arges si in satele din apropiere, au existat mes­tesugari specializati în diferite meserii, dar mai cu seama in practicarea olaritului.

Incepând cu secolul al XIV‑lea, la Curtea de Arges a început să se lucreze si ceramică monumentală, împodobindu‑se fatadele bisericilor manastiresti, iar din secolul al XV‑lea ceramica va fi întrebuintată si la decorarea interioarelor.

În secolele al XVI‑lea si al XVII‑lea, olaritul înregistrează o mare dezvoltare, în orasul Basarabilor centrul de productie fiind în vestitul cartier „Olari”. Mesterii olari au creat prima breasla, s‑au grupat în Mahalaua Olarilor si si‑au construit propria biserica, ce purta numele – „Olari”. Potrivit catagrafiei orasului Curtea de Arges din anul 1838, Mahalaua Olari era cea mai mare ca număr de locuitori: 398 de locuitori, din 1430 cati avea orasul, grupati în 107 familii; aceste familii de oraseni se ocupau cu munca pamantului si cu practicarea olaritului in completarea ocupatiei de plugarie; unii, 14 la număr, trăiau numai din ceea ce realizau prin practicarea acestei din urmă meserii.

Traditia a fost preluata si transmisa din generatie in generatie, atat de mesterii locali, cat si de unitătile de profil ceramic. La inceputul secolului al XX‑lea, la Curtea de Arges functiona Scoala de Meserii, care avea si o sectie de ceramică. La mijlocul veacului respectiv a luat fiintă prima unitate de profil, prin asocierea liberă a micilor meseriasi în cadrul cooperativei mestesugăresti, iar din anul 1971 functionează o fabrică de portelan menaj.

In zilele noastre, personalitatea artistica pe care si‑au castigat‑o ceramica si Centrul ceramic de la Curtea de Arges în decursul istoriei este reprezentata printr‑un singur mester olar în viată, Magraon Vasile (care produce vase traditionale în propria‑i gospodărie si le comercializeaza la targuri), ca si prin societatea comerciala ARGCOMS SOCOM), a caror gama variata si diversificata de produse ceramice aminteste de strălucirea de alta data a fastuosului centru ceramic de la Curtea de Arges.